RFSU vă informează despre opresiunea și violența legate de onoare

Opresiunea și violența legate de onoare înseamnă că rudele sau membrii familiei decid asupra corpului, sexualității și vieții unei persoane. Cultura onoarei provine din vechile tradiții și obiceiuri în care este esențial ca femeile și fetele să fie virgine atunci când se căsătoresc. În caz contrar, se consideră că fac de rușine onoarea și reputația familiei. Alte persoane care sunt grav afectate de astfel de norme sunt homosexualii, bisexualii si persoanele transgender.

Adesea, persoanele care trăiesc cu standarde de onoare, trebuie să urmeze numeroase reguli în viața de zi cu zi. Unele sunt mai puțin restricționate, în timp ce altele sunt strict limitate și controlate. Pentru multe fete, libertatea scade pe măsură ce intră în pubertate. Relațiile din cadrul familiei se schimbă și devin mai posesive, opresive sau violente. Adesea, familia dorește să se asigure că fiica nu socializează sau nu are relații cu băieți. Și femeile adulte au reguli pe care trebuie să le respecte când vine vorba de relații și sexualitate. Există teama de a nu apărea zvonuri care să deterioreze poziția și statutul familiei. Acest lucru poate însemna verificarea SMS-urilor și a modului în care se îmbracă, interdicția de a participa la activități de agrement sau de a-și petrece timpul cu cine vor.

Când cineva încalcă regulile familiei, opresiunea și violența cresc. Cât de mult și în ce fel depinde de familie este și de regulile care sunt încălcate. Poate fi vorba despre interdicția de a ieși afară, interzicerea telefonului mobil, sau chiar lovirea acelei persoane. În unele cazuri, se poate ajunge până la a constrânge pe cineva să se căsătorească împotriva propriei voințe, a forța pe cineva să meargă în țara de origine a părinților sau  se poate întâmpla chiar ca cineva să fie ucis. 

Într-un context al onoarei, toată lumea respectă aceleași norme, ceea ce face ca opresiunea și violența să fie prezente și acceptate în tăcere de către cei din colectiv. Mulți din familie sunt victime și făptuitori în același timp. Deși capul familiei este un bărbat, de obicei tata, femeile participă activ la opresiune.

Mamele sunt responsabile pentru creșterea copiilor și dacă copiii fac ceva care este considerat a fi greșit, mama va fi trasă la răspundere. În acest caz riscă să fie afectată reputația ei ca femeie și implicit este în pericol onoarea familiei. Și ea însăși poate fi supusă amenințărilor și violenței, de exemplu, dacă nu reușește să țină deoparte zvonurile răspândite sau dacă a făcut ceva care este considerat a fi greșit.

Este de asemenea frecvent ca băieții să își controleze surorile sau verișoarele. Deși băieții au o libertate mai mare, și ei pot fi supuși opresiunii și violenței sau forțați să se căsătorească cu cineva împotriva voinței lor. În unele cazuri și părinții sunt supuși unei presiuni sociale severe, de exemplu de către rude sau conaționali, pentru a-și controla și restricționa în special fiicele.

A fi supus violenței din partea propriei familii, este un lucru dificil. De multe ori te simți trădat în același timp în care vrei să îți protejezi familia de consecințele care pot apărea dacă povestești ce se întâmplă. Ca mamă poate fi dificil să îți expui copilul la ceea ce ai fost și tu expusă. Cei care sunt expuși pot oscila între dorința de a evada și dorința de a rămâne cu familia.

A amenința, a forța sau a lovi pe cineva este o infracțiune chiar dacă acest lucru se întâmplă în cadrul familiei. Se poate primi ajutor. Poți contacta serviciile sociale, poliția sau oricare dintre organizațiile care oferă sprijin și asistență.

Pentru cei care trebuie să plece de acasă există adăposturi speciale. În Suedia, există și Kvinnofridslinjen (Linia telefonică de asistență pentru femeile supuse violențelor), la care se poate apela pentru a obține sprijin. Dacă ești tânăr, poți vorbi și cu personalul de la școală, cu Centrul pentru tineri sau cu un adult în care ai încredere. Dacă este nevoie, aceștia te pot ajuta să întri în legătură cu persoanele potrivite. Este un drept al omului să poată decide singur cu privire la viața, sexualitatea și corpul său.